Poluarea aerului

     
    Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore, dezastruoase, asupra mediului înconjurător. Din punct de vedere tehnic, orice modificare fizică, biologică sau chimică în atmosfera poate fi denumită poluare a aerului și apare atunci când orice gaz nociv, praf sau fum, intră în atmosfera și afectează plantele, animalele precum și ființele umane.

1. Tipuri de poluanți ai aerului

              Pentru a putea înțelege mai bine cauzele poluării aerului trebuie să știm că poluanții care intră în atmosfera pot fi împărțiți în poluanți primari și poluanți secundari. Astfel, poluanții primari sunt rezultatul direct al unui proces industrial (așa cum este dioxidul de sulf emis de fabrici, de exemplu) în timp ce poluanții secundari sunt cauzati de reacțiile poluanților primari.

2. Cauzele poluării aerului

Printre cauzele poluării aerului se numără o serie de activități precum:

·       Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis în urmă arderii combustibililor fosili (cum ar fi cărbunele sau petrolul) reprezintă una dintre principalele cauze ale poluării aerului; totodată, autoturismele cu motoare cu ardere internă, cele pe care le utilizăm zi de zi, reprezintă surse poluante majore cu efecte nocive asupra calității aerului pentru că eliberează în atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;

·       Activitățile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat în activități specifice sectorului agricol, în același timp fiind unul dintre cele mai periculoase gaze prezente în atmosfera. Mai mult, utilizarea pe scară largă a insecticidelor și pesticidelor contribuie la poluarea mediului înconjurător, inclusiv a atmosferei.

·       Activitățile miniere – Mineritul este un domeniu în care se folosesc echipamente de mari dimensiuni. În timpul procesului, praful și substanțele chimice sunt eliberate în aer cauzând o poluare masivă a aerului. Acesta este unul dintre motivele pentru care această activitate este responsabilă pentru deteriorarea sănătății lucrătorilor și a locuitorilor din apropierea exploatațiilor miniere.

·       Activitățile casnice: produsele de curățare de uz caznic sau produsele de vopsire emit substanțe toxice în aer ce produc poluarea mediului înconjurător. Ați observat că atunci când zugrăviți în interior, chiar și cu geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Deși pare o poluare minoră, zilnic se produc mii de astfel de “poluări minore” ale aerului, însă privind în ansamblu vom constată că toate contribuie la deteriorarea constanța și aproape ireversibilă (în absența unor măsuri adecvate) a calității aerului pe care cu toții îl respirăm.

 

3. Efectele poluării aerului

Între efectele poluării aerului, cele mai grave sunt:

·       Probleme respiratorii și cardio-respiratorii – efectele poluării aerului asupra sănătății noastre sunt alarmante. Ele cauzează afecțiuni respiratorii și cardiace, acestea fiind cel mai des întâlnite afecțiuni medicale în aceste cazuri. Studiile au demonstrat că locuitorii din zone cu cantități mari de poluanți atmosferici în compoziția aerului sunt predispuși la afecțiuni precum pneumonie sau astm, pe lângă multe altele.

·       Încălzirea globală – temperaturile ridicate la nivel mondial, creșterea nivelului marii și topirea ghețarilor sunt semnale alarmante care ne transmit că, dacă nu se iau măsuri urgențe de oprire a poluării aerului, mediul înconjurător va suferi ireversibil. Din păcate, liderii planetei par să nu se înțeleagă și să nu ajungă la un consens atunci când este vorba de limitarea sau împiedicarea ireversibilului…

·       Ploile acide – gazele care pătrund în atmosfera, precum oxizii de azot și oxizii de sulf, se amestecă în atmosfera cu picăturile de apă, rezultând ploile acide, cu efecte dăunătoare asupra solului și plantelor.

·       Eutrofizarea apei – eutrofizarea se produce atunci când o cantitate mare de azot se depune pe suprafață marilor favorizând creșterea unor alge ce afectează în mod negativ flora și fauna subacvatică. Algele verzi care sunt prezente pe lacuri și iazuri apar din cauza prezenței azotului în aer, peste o anumită cantitate limita.

·       Efectul poluării asupra animalelor sălbatice – la fel că și oamenii, animalele se confruntă cu efectele devastatoare ale poluării atmosferei. Substanțele chimice prezente în aer pot determina speciile sălbatice de animale să-și schimbe habitatul, pot cauza îmbolnăviri în rândul animalelor și chiar determina moartea lor în anumite circumstanțe.

·       Subțierea stratului de ozon – ozonul există în stratosferă Pământului și protejează planetă de razele ultraviolete (UV) dăunătoare. Prezența clorofluorocarburilor și hidroclorofluorocarburilor în atmosfera cauzează o subțiere accentuată a stratului de ozon. Pe măsură ce stratul de ozon se subțiază apar dezechilibre majore în urmă pătrunderii unei cantități mult mai mari de raze UV în atmosfera, cu efecte dintre cele mai grave asupra sănătății umane, chiar și pe termen scurt.

 

4. Măsuri de prevenire si reducere a poluarii aerului

·       Folosirea mijloacelor de transport în comun – folosirea mijloacelor de transport în comun reduce considerabil poluarea aerului și decongestionează în același timp traficul; faceți un exercițiu de imaginație – urcați cei 60 de ocupanți ai unui troleibuz sau autobuz în 60 de autoturisme. Deja veți avea o șosea plină pe o lungime de cel puțîn 200 m (comparativ cu cei maxim 7 metri ai unui troleibuz), un trafic aglomerat și un aer irespirabil în imediată apropiere a “alaiului motorizat”. Încercați așadar, din când în când, să folosiți și troleibuzul sau metroul – veți ști că în ziua respectivă ați făcut un pic mai mult pentru a proteja mediul înconjurător!

·       Economisirea energiei – opriți luminile și orice aparat consumator de energie atunci când plecați de acasă sau când nu îl mai folosiți. Energia electrică pare o sursă “verde” sau nepoluanta atunci când o comparăm cu benzină, de exemplu, dacă vorbim de combustibili pentru autoturisme, însă uităm că și această este produsă în urmă unor procese care generează poluare, așa cum se întâmplă în timpul procesului de ardere a hidrocarburilor pentru obținerea energiei electrice.

·       Refolosirea și reciclarea materialelor – refolosind obiectele sau reciclând, economisiți indirect și resursele necesare producerii lor dar în același timp contribuiți și la o calitate mai bună a aerului prin eliminarea tuturor gazelor cu efect nociv care s-ar fi produs în urmă proceselor tehnologice de fabricație.

·       Utilizarea energiei verzi – energia solară, eoliană și geotermală contribuie la reducerea poluării aerului; eliminarea pe cât posibil a arderilor de combustibili fosili pentru producerea energiei termice sau electrice duce indirect la diminuarea gazelor care rezultă în urmă arderilor, contribuind astfel la păstrarea unui aer mai puțîn poluat.

              Modernizarea instalațiilor sau închiderea celor neperformante

              Utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în fiecare tip de industrie

              Desigur, fiecare, în casă lui sau la locul de muncă, pe stradă sau oriunde ar fi, poate contribui cu câte puțîn la creșterea calității aerului pe care cu toții îl respirăm – adunate însă, toate aceste mici eforturi, pot genera modificări majore în ceea ce privește prevenirea poluării aerului.